Qián Kūn (乾坤) înseamnă Cer și Pământ, Yīn și Yáng, sau întregul câmp al universului. În Tàiyǐ Wǔxíngquán (太乙五行拳), expresia apare în cadrul de deschidere și de închidere al formei: Xuánzhuǎn Qián Kūn (旋转乾坤), „rotește Cerul și Pământul”, și Fǎn Zhuǎn Qián Kūn (反转乾坤), „inversează rotația Cerului și Pământului”.

Asta face ca Qián Kūn să fie mai mult decât o imagine poetică. Ea numește câmpul vertical prin care forma începe, se desfășoară și revine. Înainte ca însușirile celor Cinci Faze să devină vizibile, practicantul organizează mai întâi susul și josul, ridicarea și coborârea, deschiderea și închiderea, precum și relația dintre centrul corpului și spațiul din jur.

Pentru studenții Wudang, Qián Kūn este un memento practic: forma nu ar trebui să înceapă doar din brațe. Ea începe atunci când întregul corp poate să se întoarcă între Cer și Pământ fără să-și piardă centrul.

Semnificația cuvintelor

Expresia îmbină doi termeni importanți:

Împreună, Qián Kūn pot însemna Cer și Pământ, Yīn și Yáng sau universul ca un câmp complet. Expresia este comună în limba chineză clasică deoarece Cerul și Pământul nu sunt doar locuri. Ele denumesc cea mai mare pereche de forțe complementare: sus și jos, inițiatoare și receptivă, expansivă și care ancorează.

În practica marțială, aceste idei ar trebui păstrate concrete. Cerul este simțit prin verticalitate, conștientizare ridicată și creștetul capului. Pământul este simțit prin tălpi, greutate, rădăcină și capacitatea de a primi forța fără a se prăbuși. Qián Kūn este relația dintre cele două.

Locul în Forma Taiyi

Tàiyǐ Wǔxíngquán începe cu Hùnyuán Yī Qì; Xuánzhuǎn Qián Kūn (混元一气; 旋转乾坤), „Qi primordial unificat; rotește Cerul și Pământul.” Se încheie cu Dòng Jìng Jié Hé; Fǎn Zhuǎn Qián Kūn (动静结合; 反转乾坤), „combină mișcarea și liniștea; inversează rotația Cerului și Pământului.”

Acest lucru creează un cadru clar:

Deschiderea nu anunță pur și simplu începutul formei. Ea stabilește câmpul în care vor apărea mai târziu imaginile animalelor, metodele de prindere, loviturile, pașii și calitățile Celor Cinci Faze. Închiderea nu oprește pur și simplu forma. Ea inversează procesul și adună mișcarea înapoi în nemișcare.

Aceasta dă formei o structură circulară. Qián Kūn este rotit, Cele Cinci Faze se diferențiază, mișcările trec prin multe imagini, iar universul este întors din nou înapoi. Practicantul învață să intre în schimbare și să revină din schimbare fără a se împrăștia.

Rotația ca antrenament

Xuánzhuǎn (旋转) înseamnă a se roti, a se învârti sau a întoarce. În deschiderea Taiyi, această rotație nu ar trebui redusă la mâinile care desenează un cerc. Brațele vizibile sunt doar expresia exterioară a unei întoarceri mai ample prin corp.

O rotație bună implică mai multe relații deodată:

• Picioarele rămân ancorate, în timp ce talia se poate roti.
• Coloana se alungește, în timp ce șoldurile se destind.
• Umerii se relaxează, în timp ce brațele rămân rotunjite.
• Mâinile se mișcă din centru, nu separat.
• Respirația rămâne naturală, în timp ce corpul își schimbă nivelul și direcția.
• Privirea rămâne clară, fără să devină fixă sau încordată.

Dacă brațele se mișcă, dar talia este moartă, Qián Kūn nu s-a rotit. Dacă trupul se întoarce, dar picioarele își pierd rădăcina, Cerul și Pământul s-au separat. Dacă respirația este forțată, rotația devine mecanică. Scopul este o întoarcere a întregului corp, în care susul și josul rămân conectate.

Cerul și Pământul în corp

Qián Kūn le oferă studenților o modalitate simplă de a verifica alinierea. Corpul trebuie să fie suficient de drept pentru a primi Cerul și suficient de așezat pentru a aparține Pământului.

Cerul apare ca ridicare, spațiu și conștientizare. Capul nu este împins în sus de rigiditate, dar coloana vertebrală nu trebuie să se prăbușească. Creștetul se ridică ușor, pieptul este deschis fără să fie umflat, iar ochii rămân treji.

Pământul apare ca greutate, sprijin și stabilitate. Picioarele nu apucă solul agresiv, dar ar trebui să simtă că sunt prezente. Genunchii și șoldurile se relaxează, astfel încât corpul să se poată afunda fără a deveni greu sau amorțit.

Centrul uman este conexiunea dintre cele două. Talie, Dāntián (丹田), coloana vertebrală și respirația organizează relația verticală. Când acest centru este clar, practicantul poate rota, păși, lovi, prinde sau reveni fără a pierde axa.

De aceea Qián Kūn este deosebit de util într-o formă compactă precum Tàiyǐ Wǔxíngquán. Forma nu se bazează pe deplasări mari pe podea. Schimbările sale sunt adesea apropiate, spiralate și bruște. O axă stabilă cer-pământ împiedică aceste schimbări să devină înghesuite sau dispersate.

Relația cu Hùnyuán și Bào Yuán Shǒu Yī

Qián Kūn se află între două principii importante Taiyi.

La început, Hùnyuán Yī Qì (混元一气) adună practicantul într-o stare unică, nedivizată. Apoi Qián Kūn se rotește. Unitatea devine mișcare.

Spre final, Bào Yuán Shǒu Yī (抱元守一) adună practicantul înapoi la origine. Apoi Qián Kūn se inversează. Mișcarea revine la unitate.

Aceste principii sunt înrudite, dar nu identice:

Înțelegerea diferenței împiedică cadrul Taiyi să devină vag. Hùnyuán este începutul nedivizat. Qián Kūn este câmpul Cerului și al Pământului în transformare. Bào Yuán Shǒu Yī este întoarcerea conștientă după multe transformări.

Relevanța Practică

Qián Kūn poate fi folosit ca un test practic înainte, în timpul și după formă.

Înainte de a începe, întreabă-te dacă trupul este cu adevărat conectat de la tălpi până la creștet. Dacă partea inferioară a corpului lipsește, deschiderea va pluti. Dacă partea superioară a corpului este comprimată, rotația va deveni grea.

În timpul formei, observă dacă schimbările de direcție trec încă prin centru. Mișcările Taiyi pot fi compacte și marțiale, cu qínná, diǎnxué și schimbări bruște de ritm. Cu cât metoda devine mai directă, cu atât mai important este ca Cerul și Pământul să rămână legate.

La final, observați dacă corpul poate inversa mișcarea și poate reveni la nemișcare fără a pierde conștiența. O încheiere clară arată că rotația a fost absorbită înapoi în centru, nu abandonată.

Neînțelegeri frecvente

Prima neînțelegere este să tratezi Qián Kūn doar ca pe o expresie cosmologică. Este cosmologic, dar în practica formei oferă o instrucțiune corporală: conectează polii superior și inferior și rotește-te din centru.

A doua neînțelegere este să muți doar mâinile. Mișcarea circulară a mâinilor poate părea corectă din exterior, în timp ce talia, picioarele, coloana vertebrală și respirația rămân deconectate. Qián Kūn cere participarea întregului corp.

A treia neînțelegere este să faci Cerul și Pământul prea rigide. Cerul nu înseamnă să ridici pieptul și să devii încordat. Pământul nu înseamnă să cobori până când corpul devine greu. Cele două trebuie să se echilibreze reciproc.

A patra neînțelegere este să uiți închiderea. Rotația de deschidere primește mai multă atenție pentru că începe forma, dar rotația inversă este la fel de importantă. Ea testează dacă practicantul poate reveni de la mișcare la imobilitate cu aceeași integritate folosită pentru a începe.

Termeni cheie

• Qián Kūn (乾坤) — Cer și Pământ; Yīn și Yáng; universul
• Qián (乾) — Cer; Yáng creator; pol superior
• Kūn (坤) — Pământ; Yīn receptiv; pol inferior
• Xuánzhuǎn (旋转) — a se roti sau a revolui
• Fǎn Zhuǎn (反转) — a inversa rotația
• Hùnyuán Yī Qì (混元一气) — Qì primordial unificat
• Bào Yuán Shǒu Yī (抱元守一) — îmbrățișează originea și păstrează unitatea
• Dòng Jìng Jié Hé (动静结合) — combină mișcarea și liniștea