Practicarea Wudang depinde la fel de mult de moment ca de formă. Un profesor poate cere clasei să înceapă, să se oprească, să încetinească, să repete o dată, să mențină o postură, să se miște continuu sau să împartă o secvență în părți. Aceste instrucțiuni sunt adesea scurte în chineză, dar schimbă complet calitatea antrenamentului.

Acest articol oferă vocabularul de bază pentru ritm și tempo de care are nevoie un student la practica din clasă. Nu este o lecție completă de gramatică. Scopul este să recunoașteți cuvintele care ghidează ritmul, continuitatea, repetarea, pauza și corectarea.

Termeni de bază privind ritmul și viteza (节奏与速度 Jiézòu Yǔ Sùdù)

节奏 (Jiézòu) este ritmul general al practicii: cum sunt spațiate mișcările în timp. 速度 (Sùdù) este viteza propriu-zisă. O mișcare poate fi lentă, dar să aibă totuși un ritm clar, sau rapidă, dar să rămână uniformă și controlată.

快 (Kuài) și 慢 (Màn) sunt cele mai simple cuvinte pentru viteză. O mișcare lentă trebuie să rămână vie și intenționată. O mișcare rapidă nu trebuie să devină tensionată sau haotică. Tempo-ul se ajustează pentru a antrena calități diferite.

Începere și oprire

开始 (Kāishǐ) este cuvântul obișnuit pentru „a începe”. În clasă, poate introduce un exercițiu, o repetare sau o formă completă. 准备 (Zhǔnbèi) înseamnă „a pregăti”.

起 (Qǐ) înseamnă a se ridica sau a începe. În limbajul formelor, 起势 (Qǐshì) este postura de deschidere sau mișcarea de deschidere. Nu este pur și simplu prima formă exterioară. Este momentul în care corpul trece din nemișcare în practică.

收 (Shōu) înseamnă a aduna, a primi sau a colecta. 收势 (Shōushì) este postura de închidere. Multe forme Wudang se deschid prin stabilirea direcției și a intenției, apoi se închid prin colectarea mișcării înapoi în nemișcare.

Încetinirea și accelerarea

一点 (Yīdiǎn) înseamnă „puțin”. 慢一点 înseamnă „un pic mai încet”, nu „fii lent pentru totdeauna”. 快一点 înseamnă „un pic mai repede”, nu „grăbește-te”.

再 (Zài) înaintea unei corectări înseamnă adesea „din nou” sau „și mai”. 再慢一点 înseamnă să încetinești mai mult decât ritmul actual.

不要太快 (Bù Yào Tài Kuài) avertizează că viteza actuală provoacă pierderea structurii, a respirației, a echilibrului sau a conștienței.

Practica repetitivă

再来一次 (Zài Lái Yī Cì) este una dintre cele mai comune expresii de la clasă. În practică, înseamnă „fă încă o dată”. Se poate referi la o mișcare, o combinație scurtă, o linie de pași sau întreaga formă.

一次 (Yī Cì) și 一遍 (Yī Biàn) înseamnă ambele „o dată”, dar sunt folosite diferit. 一次 este o singură apariție. 一遍 este o parcurgere completă a ceva, de la început până la sfârșit.

重复 (Chóngfù) înseamnă a repeta. 反复 (Fǎnfù) înseamnă repetat sau înainte și înapoi. Fiecare repetare este folosită pentru a face aceeași mișcare mai clară, mai stabilă și mai conectată.

Practică continuă și fragmentată

连续 (Liánxù) descrie practica neîntreruptă. O formă continuă nu trebuie să se transforme într-o singură mișcare neclară. Tranzițiile rămân distincte, dar sunt conectate fără goluri.

分解 (Fēnjiě) înseamnă a descompune ceva pentru studiu. Un profesor poate separa o formă în mișcarea mâinilor, pași, direcție și metodă corporală. Acest lucru face detaliile vizibile.

合起来 (Hé Qǐlái) înseamnă a pune la loc părțile separate. Aici ritmul devine important: părțile trebuie să ajungă la momentul potrivit, nu doar în forma potrivită.

Menținerea și eliberarea

保持 (Bǎochí) înseamnă a menține. În lucrul în poziții, poate indica păstrarea posturii, alinierii, înălțimii sau direcției. 定住 (Dìng Zhù) este mai puternic: a menține poziția nemișcată.

放松 (Fàngsōng) este unul dintre cele mai importante cuvinte în antrenamentul intern. Nu înseamnă prăbușire. Înseamnă eliberarea tensiunii inutile, păstrând în același timp structura.

松紧 (Sōng Jǐn) descrie relația dintre relaxare și tensiune. Mișcarea Wudang nu este moale, și nici rigidă.

Ritmul în forme

În practica formei, ritmul face parte din predare. Mișcarea lentă dezvăluie alinierea, transferul greutății, respirația și intenția. Viteza uniformă antrenează continuitatea. Pauzele arată dacă o postură este stabilă.

Un începător tratează adesea forma ca pe o listă de poziții. Ritmul transformă acele poziții într-o metodă conectată. Deschiderea nu trebuie grăbită. Tranzițiile nu trebuie să dispară. Încheierea nu trebuie aruncată deoparte.

快慢相兼 (Kuài Màn Xiāng Jiān) înseamnă că rapidul și lentul se completează reciproc. Viteza trebuie antrenată, dar trebuie susținută de stabilitate; lentoarea trebuie antrenată, dar nu trebuie să devină goală sau somnoroasă.

Fraze comune de clasă

Aceste fraze combină vocabular din numere, mișcare, părți ale corpului și limbaj de corectare. Un student nu are nevoie de fiecare cuvânt dintr-o explicație lungă pentru a urmări clasa. Recunoașterea scurtei comenzi oferă adesea suficientă informație pentru a ajusta imediat.

Note de practică

Tempo-ul ar trebui să servească metoda exersată. Dacă scopul este structura, mișcarea poate fi lentă și clar separată. Dacă scopul este continuitatea, aceeași mișcare poate fi legată fără întrerupere.

Elevul ar trebui să asculte trei tipuri de instrucțiuni privind timpul:

• Viteză: rapid, lent, mai lent, mai rapid, nu prea repede
• Continuitate: continuu, legat împreună, fără oprire
• Repetiție: încă o dată, o trecere completă, repetă, exersează din nou

Înțelegerea acestor cuvinte face corectarea mai imediată. În loc să aștepte traducerea, elevul poate ajusta ritmul, poate reîncepe, poate face o pauză sau poate repeta în momentul în care este dată instrucțiunea.